Liberi de presupuneri

Una dintre marile lectii pe care le-am avut de invatat in viata a fost aceea de a nu-mi pleca urechea la parerile celorlalti despre alti oameni. Fiecare dintre noi traim experiente diferite cu aceeasi oameni, in functie de ceea ce avem fiecare de vazut si invatat in cadrul acelei experiente. In plus, experimentam cu ceilalti ceea ce vedem in ei. E normal sa traim experiente dureroase impreuna cu ei, atata timp cat ii privim cu judecata. Si ii vom privi intotdeauna cu judecata daca ii vom lasa pe oameni sa ne creeze imagini despre ceilalti in functie de experientele pe care le-au trait ei impreuna.

Vedem in ceilalti ceea ce suntem pregatiti sa vedem in ei. Un citat celebru spune chiar ca ii vedem pe oameni nu cum sunt ei, ci cum suntem noi. Tocmai pentru ca filtrele care fac diferenta sunt filtrele privirii noastre.

Tindem de multe ori sa ne facem impresii despre ceilalti doar pentru ca am auzit de la cineva o parere, fara a constientiza ca in acest fel facem niste presupuneri si proiectam asupra acelui om o parere care poate fi in primul rand nefondata, si in al doilea rand, falsa. Ne limitam profund atunci cand credem ca stim ceva despre cineva. Propriile noastre proiectii si presupuneri ne limiteaza trairea unei experiente reale, autentice, cu acea persoana. Atata timp cat i-am atribuit o eticheta, noi il vedem prin prisma acelei etichete.

Mi-am dat seama de multe ori de prejudecatile pe care le-am creat despre alti oameni dinainte de vreme, fara sa le ofer sansa reala de a-i cunoaste dincolo de aparente si dincolo de etichete. In schimb, cand mi-am dat voie sa renunt la a mai eticheta pe cineva si mi-am deschis inima, atunci am creat spatiul prin care sufletele noastre sa se intalneasca si sa se atinga. Acolo unde inima este deschisa, acolo unde mintea este libera de prejudecati si de presupuneri, abia acolo ne oferim sansa sa ne cunoastem cu adevarat.

Ne facem cel mai mare cadou atunci cand renuntam la orice eticheta si la orice presupune. In fiecare moment in care ne observam ca ii bagam pe ceilalti in niste cutiute sau atunci cand ne surprindem ca ii judecam prin prisma unei pareri auzite din exterior, ne putem opri pentru o clipa si ne putem intreba: “Dar daca aceasta presupunere nu este reala? “, “Ce-ar fi sa-mi dau voie sa renunt la aceste presupuneri si sa ma las surprins/a?”… iar in acel moment simtim cum in interiorul nostru are loc o constientizare. Cade cortina proiectiilor. Are loc deschiderea inimii. Si acolo, in acel moment, suntem liberi de presupuneri si deschisi sa ii intampinam pe ceilalti cu mintea libera si cu inima plina de iubire.

Am primit multe astfel de lectii de-a lungul relatiilor mele cu ceilalti oameni. De fiecare data cand am prejudecat, viata m-a adus intr-un moment in care a fost necesara smerenia si constientizarea faptului ca prejudecata mea a fost nedreapta. Apoi, am realizat ce conexiuni frumoase, de la suflet la suflet, pot avea loc intre doua persoane atunci cand suntem liberi de proiectii si de presupuneri. Ii intalnim pe ceilalti cu sufletul deschis atunci cand lasam deoparte orice parere venita din exterior.

Experienta pe care o au oamenii intre ei nu spun nimic despre experienta pe care o putem avea noi cu aceiasi oameni. Tocmai, pentru ca ceea ce face diferenta este privirea noastra. Cu cat privirea noastra este mai curata si cu cat suntem mai liberi de prejudecati, cu atat mai reala si mai autentica va fi experienta noastra cu ceilalti. In schimb, cu cat acumulam mai multe pareri ale celorlalti si cu cat ii lasam sa ne influenteze parerea, cu atat le preluam ochelarii si vom privi prin dioptriile nepotrivite, iar acest lucru nu poate face decat sa produca rani.

Liberi de prejudecati, liberi de proiectii si presupuneri, ne oferim ocazia de a-i cunoaste pe ceilalti dincolo de aparente, iar acest lucru ne va face cunostinta cu sufletul lor. Iar acolo unde cunoastem sufletul unui om, acolo este un moment sacru. Acolo are loc o intalnire divina.

Spune multe despre noi ceea ce spunem despre ceilalti. Tocmai de aceea, poate cel mai indicat lucru pe care il putem face este sa renuntam sa mai avem pareri sau sa ne mai dam cu parerea. Sa ii lasam pe fiecare sa descopere singuri ceea ce au de descoperit impreuna cu ceilalti. Iar noi, sa ne pastram inima libera si deschisa. Numai in acest fel ne vom oferi experienta trairii unui miracol.

Personal, relatiile mele au capatat o cu totul alta profunzime din momentul in care am incetat sa mai proiectez ceva asupra vreunei persoane. Nu conteaza ce experiente au trait doi oameni impreuna. Nu conteaza ce s-a petrecut intre ei. Nu plec urechea la nicio parere care imi ajunge in cale. Ma bucur, bineinteles, atunci cand oamenii se vorbesc de bine intre ei. Altfel, cuvintele care imi ajung in cale intra pe o ureche si ies pe cealalta. Tocmai, pentru ca am invatat sa nu mai las proiectiile altor oameni sa-mi defineasca experienta cu ceilalti. Stiu ca tot ce am de facut este sa-mi pastrez inima deschisa si sa il intampin pe celalalt cu ochi noi de fiecare data. Nu conteaza nici macar propriile experiente neplacute pe care le-am travervat in trecut cu anumite persoane. Atunci a fost atunci. Acum este acum. Am invatat sa nu mai las experientele anterioare sa-mi defineasca experientele prezente. In acest mod au loc miracolele. Asa au loc vindecarile. Si asa ne dam voie sa traim frumos si liberi, nepurtand cu noi greutatea trecutului si nici bagajele altor oameni.

Intalniri de suflet, conexiuni reale, inimi deschise. A venit, in sfarsit, vremea lor.

Daca ti-a fost de folos acest articol, il poti impartasi si prietenilor tai.

Share